Ce trebuie să cunoască o persoană juridică când în privința acesteia a fost întocmit un proces verbal cu privire la contravenție?

În rândurile ce urmează ne-am propus sa tratăm câteva aspecte ce aparțin materiei de drept contravențional. Este vorba despre procesul verbal de contravenție, privit prin prisma prezumției sale de legalitate, întocmit în adresa unei persoane juridice și cum se contestă un astfel de proces verbal. 

Contravenția, ca formă de conduită ilicită, presupune îndeplinirea mai multor elemente, în lipsa cărora aceasta se situează în afara sferei dreptului contravențional și nu poate constitui temei al răspunderii contravenționale. Elementele concrete, indispensabile existenței contravenției, sunt subiectul, obiectul, latura subiectivă și latura osubiectivă.  

Articolul 10 Cod Contravențional, stabilește că „Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită, cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională”. 

De asemenea, potrivit art.7 Cod contravențional ”Persoana poate fi sancţionată numai pentru contravenţia în a cărei privinţă este dovedită vinovăţia sa, cu respectarea normelor prezentului cod.”  

Legiuitorul a mai prevăzut în art.9 Cod contravențional, faptul că ”(1) La aplicarea legii contravenţionale se ţine cont de caracterul şi de gradul prejudiciabil al contravenţiei, de persoana făptuitorului şi de circumstanţele atenuante ori agravante.” 

Conform art.375 alin.(1), (2) și (3) Cod Contravențional ,,Persoana acuzată de săvîrşirea unei contravenţii se consideră nevinovată atîta timp cît vinovăţia sa nu este dovedită în modul prevăzut de prezentul cod. Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăţia sa. Concluziile despre vinovăţia persoanei în săvîrşirea contravenţiei nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate în condiţiile prezentului cod se interpretează în favoarea persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional”. 

Totodată, menționăm că potrivit art. 442 alin. (1) Cod Contravențional: „Procesul-verbal cu privire la contravenţie este un act prin care se individualizează fapta ilicită şi se identifică făptuitorul”. 

Pe cale de consecdință, din conținutul normelor juridice menționate supra rezultă că temeiul real de atragere la răspundere contravențională este săvârșirea de către persoană a faptei contravenționale prevăzute de normele codului contravențional, în privința căreia a fost demonstrată vinovăția în cadrul unui proces desfășurat cu respectarea garanțiilor și drepturilor contravenientului. 

Pornind de la prevederile legale, am putea defini procesul verbal de contravenție, ca fiind acel act juridic, emis de autoritățile competente, care stă la baza aplicării unei sancțiuni, în urma săvârșirii unei contravenții (acea faptă care are un grad de pericol social mai scăzut decât infracțiunea și care este pedepsită ca atare).  

De pildă, în domeniul protecției consumatorului, a fost întocmit un proces verbal cu privire la contravenție și emisă decizia de sancționare față de agentul economic. În ceea ce privește constatarea faptei contravenționale de către agentul constatator și trimiterea către funcționarul abilitat din cadrul autorității competente din care face parte agentul constatator, notorietate prezintă art.440 alin.(1) Cod contravențional, ce stabilește în mod expres: ”Constatarea faptei contravenţionale înseamnă activitatea, desfăşurată de agentul constatator, de colectare şi de administrare a probelor privind existenţa contravenţiei, deciziei privind examinarea contravenţiei în temeiul constatării agentului constatator sau procesului-verbal cu privire la contravenţie, de aplicare a sancţiunii contravenţionale sau de trimitere, a dosarului, după caz, funcționarului abilitat să examineze cauza contravențională, din cadrul autorității din care face parte agentul constatator, în instanţa de judecată sau în alt organ spre soluţionare.” 

Ce trebuie să întreprindă persoana juridică în acest caz? 

În primul rând, necesită să stabilim care a fost cauza întocmirii și emiterii în adresa persoanei juridice a unui proces verbal cu privire la contravenție. Ulterior, ținem a sublinia că agentul economic are dreptul de a contesta procesul verbal în termenii stabiliți de legislație.  

Referindu-ne la modalitatea de contestare, procesele-verbale cu privire la contravenție se contestă în termen de 15 zile de la data aplicării sancțiunii. Dacă persoana nu a cunoscut despre emiterea deciziei cu privire la sancționare, acest termen curge de la data la care i s-a înmânat copia procesului-verbal și a deciziei respective. 

În cazul în care consideră că este nevinovată, persoana urmează să redacteze și să expedieze o contestație la autoritatea în care activează agentul constatator, iar ulterior autoritatea expediază dosarul în instanța de judecată pentru examinarea contestației. 

În contestația pe care o formulează persoana urmează să indice motivele de fapt și de drept care ar duce la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție. Dacă persoana în privința căreia s-a aplicat o sancțiune se consideră nevinovată, aceasta urmează să indice în contestație acest fapt și să indice asupra lipsei probelor, dacă acestea nu sunt. 

Ba mai mult, încălcările de procedură pe care le-a admis agentul constatator, pot duce la nulitatea însăși a procesului verbal, chiar dacă persistă suficiente probe că contravenția a fost săvârșită. Printre încălcările de procedură se numără: lipsa înregistrării în procesul-verbal cu privire la contravenţie a menţiunilor privind numele, prenumele şi funcţia agentului constatator,   numele, prenumele, data (ziua, luna, anul) întocmirii procesului-verbal, seria şi numărul actului de identitate şi numărul de identificare personal al contravenientului, iar în cazul persoanei juridice – lipsa denumirii şi a sediului acesteia etc. 

Cătălina Răileanu

Junior Associate COBZAC & PARTNERS