Digitalizarea afacerilor. Dreptul în era informațională

De la primele cursuri ale Facultății de Drept ni se spune că încheiem zilnic contracte fără a ne da seama: cumpărăm alimente de la magazin, împrumutăm bani unui prieten, navigăm internetul, etc. Ca atare, raporturile juridice nu trebuie să fie neapărat însoțite de o foaie la începutul căreia scrie cuvântul „contract” și la capătul căreia „desenăm” o semnătură cu pixul, or, cel puțin în dreptul Republicii Moldova, regula o constituie contractele consensuale, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 317 alin. (1) din Codul Civil al Republicii Moldova . Având în vedere viteza cu care circulă informația în prezent, iar ca rezultat, rapiditatea cu care vrem și cu care chiar putem să obținem rezultate (mai ales în mediul de afaceri), nu este tocmai facil ca părțile unui potențial raport juridic să fie nevoite să încheie contracte pe suport material. Un contract pe suport de hârtie implică costuri suplimentare de timp și bani, precum deplasarea la sediul celeilalte părți, iar amânarea semnării contractului, respectiv, executarea obligațiilor ce derivă din acest contract, poate rezulta într-un dezechilibru contractual, de exemplu, prin schimburile de curs valutar, în cazul în care prețul bunurilor sau serviciilor este stabilit în valută străină.

Codul Civil prevede ca formă a contractelor inclusiv încheierea acestora în formă electronică, la art. 318 din Codul Civil al Republicii Moldova. Potrivit alin. (3) al articolului 318 Cod Civil, regula la încheierea actului juridic în formă electronică este semnarea acestuia cu semnătura electronică avansată calificată. Legea nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere (legea specială în materie de semnături electronice) reglementează semnătura electronică avansată și cea calificată ca fiind două tipuri de semnături electronice distincte, cu grade diferite de protecție, după cum urmează:

1. Semnătură electronică avansată este semnătură electronică care întrunește cerințele stabilite la art. 23. Potrivit art. 23 din Legea nr. 124/2022, semnăturile electronice avansate și sigiliile electronice avansate întrunesc cumulativ următoarele cerințe:

1. fac trimitere exclusiv la titular;
2. permit identificarea titularului;
3. sunt create utilizând date de creare a semnăturilor electronice sau utilizând date de creare a sigiliilor electronice, pe care semnatarul sau, respectiv, creatorul sigiliului electronic le poate utiliza cu un nivel sporit de încredere, exclusiv sub controlul acestuia;
4. sunt legate de datele la care se raportează, astfel încât orice modificare ulterioară a acestor date poate fi detectată.

1. De cealaltă parte, semnătură electronică calificată este semnătură electronică avansată care este creată prin intermediul unui dispozitiv de creare a semnăturilor electronice calificate și care se bazează pe un certificat calificat pentru semnături electronice. Potrivit art. 24 din Legea nr. 124/2022, semnăturile electronice calificate și sigiliile electronice calificate întrunesc toate cerințele semnăturilor electronice sau, respectiv, a sigiliilor electronice avansate, precum și, suplimentar:

1. se bazează pe un certificat calificat al cheii publice emis de un prestator de servicii de încredere calificat;
2. se creează prin intermediul dispozitivului de creare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și se verifică cu ajutorul dispozitivului de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, care dispun de confirmarea corespunderii cu cerințele prevăzute de prezenta lege.

Potrivit art. 21 alin. (2) din Legea 124/2022, semnătura electronică calificată are aceeași valoare juridică ca și semnătura olografă, dar, potrivit alin. (1) al aceluiași articol, semnătura electronică și sigiliul electronic, indiferent de gradul de protecție de care dispun, produc efecte juridice și sunt acceptate ca probe, inclusiv în cadrul procedurilor judiciare, chiar dacă nu respectă toate rigorile legii.

Aceste semnături electronice pot fi emise atât sub forma unor token-uri USB (precum cele emise de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică), cât și sub forma semnăturilor mobile oferite de operatorii de telefonie mobilă. Beneficiile acestor semnături este incontestabilă, de la accesarea unor servicii publice online, până la semnarea de la distanță și cu celeritate a contractelor electronice.

Însă pentru a fi siguri că un astfel de contract este potrivit pentru afacerea noastră, trebuie să înțelegem efectele lui, prin prisma obligațiilor care vor lua naștere. Cu privire la momentul încheierii contractului prin mijloace electronice, potrivit doctrinei române, acestuia i se aplică teoria recepției acceptării, adică în clipa în care acceptarea ofertei de a contracta ajunge la cunoștința ofertantului. În mod similar, locul încheierii contractului, în lipsă de stipulație contrară, trebuie considerat domiciliul/sediul ofertantului. Odată stabilit locul încheierii, nu ne rămâne decât determinarea legii aplicabile, conform dispozițiilor de Drept Internațional Privat sau potrivit legii alese de părți.

O preocupare recentă a juriștilor, inclusiv a celor din Republica Moldova, sunt contractele inteligente (smart contracts). Aceste tipuri de contracte sunt mai degrabă programe sau algoritmi pe o rețea blockchain, prin intermediul cărora contractul se execută în mod automat la survenirea evenimentului prevăzut de algoritm. Cu titlu de exemplu, într-un contract de vânzare-cumpărare inteligent, la împlinirea termenului de plată prevăzut în contract (sau la împlinirea altei condiții care dă naștere obligației de plată), platforma încasează automat suma de bani din contul indicat. În acest sens, programul verifică îndeplinirea condițiilor de tip if prevăzute în contract, și execută obligațiile corelative fără intervenția umană.

Am fi tentați să punem semnul de egalitate între contractele încheiate prin mijloace electronice și contractele smart. Ca formă, ambele se încheie într-un mediu digital. Putem redacta și semna electronic un contract de prestare de servicii, totuși lucrarea va trebui executată de bunăvoie de către prestator, în considerarea abilităților căruia s-a născut convenția. Pe de altă parte, contractele smart iau naștere și se autoexecută într-o rețea de blockchain, fără intervenție umană. O rețea blockchain poate fi definită ca un registru de date, un lanț descentralizat de astfel de schimburi de date, aranjate sub formă de blocuri. Spre deosebire de o bază de date clasică, în care administratorul poate face modificări în mod discreționar, blockchain-ul este o rețea publică, stocată pe mai multe calculatoare (noduri), transparentă și cu tranzacții care trebuie autorizate de aceste noduri, ceea ce înseamnă că nu se poate interveni în rețea în mod fraudulos.

Utilitatea rețelelor de tip blockchain se poate materializa sub diferite forme. Probabil primul moment de la care am început să vorbim despre această rețea a fost apariția bitcoin-ului, una dintre primele criptomonede. Ideea din spatele criptomonedelor este de a avea o monedă descentralizată, însă posibilitățile tehnologiei blockchain nu se opresc aici. Cu privire la autoexecutarea contractelor smart, vrem să menționăm exemplul Walmart, lanțul de magazine american, compania cu cele mai multe încasări din lume pentru anul 2023. Începând cu anul 2016, Walmart implementează tehnologii de trasabilitate a produselor alimentare în lanțul de aprovizionare, împreună cu furnizorii săi, folosind tehnologia amintită, astfel că traseul fructelor și legumelor poate fi stabilit până la fermier.

În concluzie, considerăm că subiectul prezintă interes în contextul digitalizării serviciilor publice din ultimii ani, precum și în contextul în care Republica Moldova devine din ce în ce mai conectată la piața Uniunii Europene. Cunoscând cele mai importante prevederi în domeniu și efectele juridice ale unor astfel de raporturi contractuale, credem că putem contribui benefic la relațiile economice din jurul nostru.

Daniel Spataru, Junior Associate COBZAC & PARTNERS